Atunci cand zeii dacilor cautau un loc prielnic pentru capitala stravechii civilizatii, au scrutat cu privirile lor serafice toate frumusetile pamantului, in cautarea celui mai propice tinut pentru adoratorii lor. L-au aflat pe culmi domoale si tainuite intre codrii seculari ai Muntilor Orastiei, care si-au lasat varfurile dezvelite pentru contemplarea providentelor ceresti, ocrotitoarele stramosilor nostri, poporul dac. Muntii de poveste – leagan al civilizatiei dacice, meleag incarcat de legende despre zei si comori fabuloase, tainuiesc in inima lor salba de cetati care isi numara veacurile impreuna cu paginile nesterse ale istoriei. Costesti, Blidaru, Gradistea Muncelului sau Piatra Rosie – acestea sunt cateva amprente lasate in timp de enigmatica civilizatie dacica, care a ales sa-si concentreze fortificatiile pe versantii acestor munti, venerati de inaintasii nostri.
Sarmizegetusa Regia – Gradistea Muncelului
Fosta capitala a Daciei, Sarmizegetusa Regia, este situata in comuna hunedoreana Gradistea Muncelului. Cetatea de pe Dealul Gradistei este cea mai mare dintre fortificatiile dacice, fiind situata la 1.200 de metri inaltime. In trecut, fortareata a fost centrul strategic al apararii dacilor din Muntii Orastiei si cuprindea sase citadele: Piatra Rosie din Luncani, Blidaru si Cetatuia din Costesti, Capalna si Banita, monumentele fiind acum parte din patrimoniul cultural UNESCO. Cetatea a fost construita pe mai multe terase, iar zidurile aveau initial 3 m grosime si o inaltime de aproximativ 5 m. Asezarea civila, formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe zeci de terase, constituind cea mai mare locuire dacica compacta. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Intr-una din locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu pecetea “DECEBALUS PER SCORILO”. Insa unii istorici si arheologi sunt de parere ca cetatea de la Gradistea Muncelului nu si-a dezvaluit inca toate secretele, sub aceasta existand un complex de incinte subterane neexplorat.
Sarmizegetusa a fost un important centru mestesugaresc, iar calitatea sa de capitala politica, culturala si religioasa a statului dac i-a impulsionat dezvoltarea, atingand apogeul sau sub regele Decebal, infrant de imparatul Traian dupa cele doua razboaie daco-romane. Aici locuiau regii, demnitarii, functionarii cancelariei regale, o parte a aristocratiei, artizani, negustori, mesteri constructori sau medici. Dupa infrangerea dacilor si cucerirea cetatii de catre romani, acestia au stabilit aici o garnizoana militara, formata din detasamentele legiunii a IV-a Flavia Felix. La 100 m est de cetate, pe doua terase, se gaseste zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termina intr-o piateta. S-au pastrat in timp bazele de coloana din piatra, pe care se ridicau coloane de lemn sau de andezit. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de tip rectangular si circular, unele fiind construite din piatra de calcar, altele din piatra de andezit. Remarcabile sunt sanctuarul rotund, Calendarul Circular si “soarele de andezit”, impozante prin austeritatea si misterul ce le emana. Sanctuarul mare este reprezentarea in piatra a calendarului dacic, iar discul solar, din andezit, ilustreaza soarele – simbol al religiei geto-dacice.
Uimitoare este asemanarea dintre sanctuarul dacic si cel de la Stonehenge. Urmasii urmasilor acestei civilizatii, cei care pasesc pe taramul capitalei dacilor in prezent, sunt incercati de sentimente contradictorii, izvorate din certitudinea de a fi succesorii unei civilizatii evoluate, enigmatice, posesoare a misterului ancestral, a vistieriei spirituale a lumii.
Din pacate, avantul si exaltarea resimtite de vizitatori palesc in fata continuei degradari a ruinelor antice, acestea fiind lasate de autoritati in paza codrilor seculari, singurii care le cunosc, le apara, le ascund si le impartasesc destinul. Romanii au distrus cat au putut aceasta cetate, iar comunistii i-au alterat naturaletea prin interventia lor menita sa pregateasca o vizita prezidentiala care, oricum, nu a mai avut loc. Ulterior, in urma realizarii filmului “Burebista”, sanctuarul a fost cosmetizat pentru filmarea unor cadre, astfel ca au fost asezate in cerc o serie de lespezi din lemn care continua si astazi sa suscite mirarea necunoscatorilor, care atribuie dacilor intriganta lor pozitionare.
Se spune ca zeul Zamolxis a deprins invataturile preotilor din Egiptul Antic si le-a impartasit locuitorilor din Carpati cunostintele dobandite despre insemnatatea ciclurilor cosmice. Ulterior, preotul Deceneu i-a initiat pe daci in tainele celor 12 semne ale zodiacului si, implicit, in secretele astronomiei.
Sarmizegetusa Regia – taramul divin – reprezinta un simbol al sufletului si perenitatii stramosilor daci, care si-au ales drept altar aceste pamanturi sacre. Capitala regilor daci a fost, este si va ramane un mister spiritual si tehnico-stiintific, dar si o fortareata fascinanta a spiritualitatii si perenitatii stramosilor nostri.
Cetatea dacica de la Costesti
Cetatea Costesti, inaltata pe culmea dealului Cetatuia, la o altitudine de peste 560 de metri, reprezinta una dintre cele mai importante constructii dacice din perioada ultimelor veacuri premergatoare cuceririi romane.
Cetatea din Costesti a avut un rol aparte, fiind construita in proximitatea marelui centru de la Sarmizegetusa Regia, din Gradistea de Munte. Aceasta este cea mai veche fortificatie din Muntii Orastiei, fiind ridicata pe la inceputul secolului al II-lea, remarcandu-se prin influentele elenistice, imbinate original cu elementele arhitectonice autohtone stravechi. Fortificatia a constituit un important avanpost al capitalei dacice, indeosebi prin panorama de amploare desfasurata la intrarea in masivul muntos, turnurile de paza fiind mai mult decat adecvate pentru supravegherea si observarea oricarei desfasurari de forte inamice. Sistemul de aparare consta in trei fortificatii diferite succesive: un val de pamant, un zid de piatra gros de 3 metri si o dubla palisada ce inconjoara inaltimea. Platoul cel mai inalt era ocupat de doua turnuri spre care urca o scara, iar pe terase au fost descoperite sanctuare, baraci pentru soldati si cisterne de apa. Constructia a cunoscut perioada de maxima dezvoltare in perioada dintre domniile lui Burebista si Decebal, insa a fost distrusa in urma celui de-al doilea razboi daco-roman.
Cetatea Blidaru
Modelul topografic al amplasamentelor cetatilor dacice urmeaza o ordine geometrica fara cusur, iar bucatile imense de stanca care alcatuiesc zidurile milenare au fost aduse de peste munti si vai, de la peste 70 de km distanta, pastrandu-se intr-o stare foarte buna, in ciuda intemperiilor de mii de ani. Au fost descoperite cuie ale caror aliaje ii intriga pe cercetatori prin faptul ca nu au ruginit in cei 2000 de ani de cand au fost realizate de catre asa-zisii primitivi daci. Si, cel mai important, poporul acesta restrans si salbatic a reusit sa tina piept mai bine de 6 ani razboinicilor romani, care abia au izbutit, cu o armata de 150.000 de soldati, sa cucereasca o tara aparent saraca, de analfabeti si tarani. Iar singura garnizoana care nu a putut fi cucerita de armatele navalitoare ale cutezatorilor romani sfideaza si astazi timpul, aparandu-si capitala sacra de la Gradistea Muncelului peste veacuri, fortareata neinvinsa a masivului Sureanu, Cetatea Blidaru.
Constructia este cea mai importanta fortificatie din muntii Orastiei, ocupand o suprafata de aproape 6000 de metri patrati. La poalele culmii cu nume omonim curge Apa Gradistei, care umezeste si poalele dealului Cetatuia, in varful caruia zac de milenii ruinele de la Costesti, invecinate fortaretei invincibile Blidaru. Cetatea a fost construita intr-un mod ingenios, orice desfasurare a fortelor inamice fiind nevoite sa acceada spre unica intrare strajuita de un turn, expunandu-se astfel primejdios. In total existau sase astfel de turnuri, cetatea cuprinzand in fapt doua incinte principale, inconjurate de porti. Astfel, daca inamicul trecea de prima poarta era nevoit sa alerge in spatele celui de-al doilea zid de aparare pana sa ajunga la urmatoarea intrare. Practic, complexul defensiv de la Blidaru cuprinde doua cetati: prima, mai veche, asezata in varful platoului, iar a doua strajuita de un singur turn.
Fiind construita dupa rigori militare iscusite, Cetatea de la Blidaru nu a putut fi cucerita de romani, soldatii daci abandonand-o doar atunci cand nu au mai rezistat fara apa si hrana. Istoricii sunt de parere ca pentru amenajarea sa au fost depuse eforturi uriase, fiind necesara nivelarea varfului de deal pentru a se obtine suprafata dreapta pe care a fost amplasat avanpostul.
In afara fortificatiei exista o cisterna de apa, alimentata de un izvor aflat la o cota mai joasa. Cercetatorii sunt de parere ca, pentru amenajarea acestui rezervor, dacii au fost indrumati de un mester roman, cisternele de apa fiind tipice avanposturilor inamice. Au fost descoperite, de asemenea, ruinele unor incaperi tip locuinta, depozite pentru cereale si apa si patru sanctuare, formate din aliniamente de tamburi.
Se spune ca, dupa cucerirea Daciei, imparatul Traian a decretat 123 de zile de sarbatoare in intreg imperiul roman. Un fapt neobisnuit, data fiind suprafata restransa a acestui stat, vanat pentru bogatele mine de aur cuibarite in inima muntilor, dar si pentru enigmaticele taine ale civilizatiei dacice. Romanii au sacrificat timp indelungat si vieti omenesti subjugarii siragului de cetati dacice din muntii strajuitori ai judetului Hunedoara, semn al importantei acestora, ignorata insa de noi, stapanii acestor timpuri. Cetatea Blidaru este acum cetatea noastra, iar daca in trecut romanii s-au straduit in repetate randuri sa o distruga si nu au reusit, prin desconsiderarea si indiferenta de care dam dovada vom duce noi insine la bun sfarsit telul stravechilor dusmani.
Povestea acestor cetati este atat de fascinanta, atat de complexa, incat prezentarea de mai sus are un caracter mult spus sumar. Aceste meleaguri trebuie batute la picior, pe indelete, cu uimire si cu inima deschisa. Iata si cateva site-uri care indica traseele cele mai vehiculate spre cetatile dacice:
Orastioara de Sus
Vacante si calatorii
Fie ca alegeti sa va cazati intr-una dintre unitatile turistice invecinate municipiului Orastie, Deva, sau Hunedoara, ori alegeti sa campati cortul pe aceste meleaguri pitoresti, incursiunea in trecut se dovedeste a fi una low-cost. Aveti multe de vazut si pe bani putini. Puteti vizita Castelul Corvinilor, desemnat drept una dintre cele mai spectaculoase constructii medievale ale lumii, puteti urma traseul lui Jules Verne, poposind la Biserica si Cetatea Colt, locuri ce au inspirat penita scriitorului atunci cand a scris “Castelul din Carpati”, puteti vizita unele din cele mai vechi biserici din piatra ale tarii ori puteti urca pieptis culmile Retezatului, ale Parangului, ori ale Valcanului…
Cum ajungeti acolo? E simplu: inchiriati o masina de la agentia de inchirieri masini din municipiul Deva (Autonom Rent a Car Deva, telefon 0254.232.004), Resita, Timisoara, Arad, Oradea precum si din alte 18 mari orase si principale aeroporturi ale tarii, sau online, completand formularul de rezervari disponibil pe acest site, urmand sa alegeti cea mai la indemana agentie Autonom din tara, cu mentiunea ca autoturismul va putea fi returnat la oricare punct de lucru dintre cele 36 existente pe teritoriul Romaniei.
Iar daca ati poposit pe meleaguri hunedorene, mai puteti vizita, pe langa salba cetatilor dacice:
AquaLand Deva
Castelul Corvinilor
Cetatea Devei
Geoagiu-Bai
Biserica Sfantul Nicolae din Densus
Manastirea Prislop
Ulpia Traiana Sarmizegetusa (capitala Daciei romane)
Pestera Bolii
… si cate si mai cate! In plus, nu puteti parasi aceste plaiuri pana ce nu ati gustat specialitatile culinare ale zonei, printre care amintim cornuletele de Hateg (haios), virsli de Salas ori de Brad, placinta cu mere si branza de la Vata Bai, tuica de Rachitova, precum si marii mici mari serviti in pietele si targurile hunedorene, stropiti de cei mai priceputi negustori cu vin, dupa stravechi si aromat obicei.
Iata si cateva alte site-uri locale de real folos pentru cei straini de aceste locuri:
Cazare in judetul Hunedoara
Zile si nopti
Judetul Hunedoara
Treceti, asadar, prin judetul Hunedoara, unde va asteapta peste 400 de obiective turistice, deopotriva istorice, de arta si stiintele naturii – judetul capitala al trecutului legendar… Veniti si vedeti, invatati si intelegeti, priviti si cugetati… cu sete de frumos si inima deschisa. Trecutul va asteapta!
