Dragii nostri, ultimul popas din calatoria de-a lungul DN7 a fost Deva, municipiu hunedorean de unde reluam astazi drumul ce ne va intoarce in capitala Bucuresti. Cu nimic mai prejos de calea rutiera ce ne-a adus pe taramuri hunedorene de-a lungul Vaii Oltului, DN66 si DN67 isi ispitesc calatorii cu popasuri care mai de care mai interesante, deopotriva istorice, naturale, culturale sau religioase.
Asadar, harnici nevoie-mare si curiosi fata de ceea ce are drumul mai frumos de oferit, parasim „orasul de sub cetate” si ne reinscriem pe DN7, pret de vreo 4 km, pana la intersectia din Santuhalm, unde vom vira la dreapta spre Hunedoara, pe DN687. Alegem aceasta cale pentru a revedea Castelul Corvinilor si, totodata, pentru a micsora numarul kilometrilor spre Hateg, insa nu si durata deplasarii. In drumul nostru se afla Manastirea Prislop, unde se afla mormantul parintelui Arsenie Boca, loc de pelerinaj a sute de turisti din intreaga tara, zilnic. O destinatie pe care trebuie sa o bifam, daca tot ne aflam pe aceste meleaguri. Demaram cu voie buna pe drumul ce ne apropie de Castelul Corvinilor, reiterand prin entuziasmul nostru celebra zicala: „calatorului ii sade bine cu drumul”. Cum altfel?!
Castelul Corvinilor
Destinatie de capatai in judetul Hunedoara, spatiul transilvanean, in intreaga tara si tot mai popular peste hotare, Castelul Corvinilor merita cu prisosinta a fi vazut si revazut. Calatoriile de pe blogul nostru l-au vizat in repetate randuri, insa cum sa ocolesti o asemenea destinatie cand drumul te aduce langa ea, cum sa nu vizitezi ocupantul locului II in topul celor mai infricosatoare cladiri din lume, intocmit de Lonely Planet, castelul unde au fost filmate scene din “Nostradamus”, “Regii blestemati”, “David” sau “Mihai Viteazul”? Cel mai important monument de arta gotica din Transilvania este gazda a multiple expozitii si se afla in continuu proces de restaurare, astfel incat, ori de cate ori pasii va vor purta dincolo de podul de lemn de deasupra paraului Zlasti, sa va surprinda cu noi exponate si usi deschise publicului larg. Tariful de vizitare este de 20 lei pentru un adult, iar elevii, studentii, pensionarii si grupurile beneficiaza de reduceri.
Manastirea Prislop
Imediat ce iesim din Hunedoara, viram la dreapta in dreptul localitatii Hasdat, abordand drumul judetean DJ687A, ce duce inspre satele de pe dealurile Silvasului. Un drum celebru pentru serpentinele sale si gazda a multor raliuri judetene si nationale, ce ne poarta pe culmile frumoaselor dealuri dimprejurul Silvasului. Desi in Silvasul de Jos indicatoarele ne indruma spre Hateg, viram din nou la dreapta inspre Silvasul de Sus, dincolo de care, la putini kilometri, se deschid portile Manastirii Prislop. Si daca pana acum ne-am bucurat de confortul unui drum fara trafic, simtindu-ne stapani peste soseaua de raliu, vom fi surprinsi cum, in acest colt de Transilvanie, s-au adunat atatia participanti la trafic, care fie merg inspre manastire, fie se intorc de la aceasta. Pe cum ne apropiem de sfantul lacas, drumul se ingusteaza si se ingreuneaza, astfel incat va trebui sa parcam in margine de drum si sa purcedem la pas spre manastire. Cum bine intuiti, daca este zi de sarbatoare sau duminica, plimbarea se va dovedi mai lunga…
Iata-ne ajunsi la poarta unuia dintre cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania, Manastirea Prislop, ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Sfantul Nicodim, de altfel ctitor al Manastirii Tismana si Vodita. Regulile monahale impun tuturor femeilor sa poarte fuste lungi, asa ca acelea care doresc sa o viziteze si nu poarta o imbracaminte “adecvata” sunt nevoite a-si alege cate o fusta dintre sutele aflate in cosurile pozitionate la poarta manastirii. Prislopul este o manastire de maici, in incinta careia se afla Seminarul Teologic Monahal “Sfanta Ecaterina”, pestera sapata in stanca a Sfantului Ioan Sihastru, mormantul parintelui Arsenie Boca si locul de veci al Zamfirei (cel de-al doilea ctitor al manastirii), fiica lui Moise Voievod din Tara Romaneasca. Insa mormantul lui Arsenie Boca, considerat de multi a fi “ultimul sfant al romanilor”, cel mai indragit duhovnic al Ardealului, este cel care atrage zilnic sute de vizitatori, duminica chiar mii, dornici sa se roage si sa vada locul de veci al acestui parinte. Este autorul picturilor profetice de pe peretii Bisericii Draganescu din judetul Giurgiu, in care Ingerul il cheama pe Om la Cina de Sus, insa acesta din urma, asezat in fotoliu si inconjurat de tehnologie si confort, ii replica trimisului Domnului ca are de “rotunjit tarina” si “alte preocupari”. Turnurile Gemene distruse in 11 septembrie 2001, naveta „Discovery“ sau telefonul fara fir, pictate in anul 1968, sunt doar cateva dintre profetiile parintelui Arsenie. “Sa nu va ganditi niciodata ca dupa moarte veti mosteni imparatia pe care n-ati trait-o inca de pe pamant”, este una dintre spusele celebre ale Sfantului Ardealului, vestit pentru prorocirile si miracolele sale si al carui mormant, imprejurul caruia, se spune, florile nu ofilesc nicicand, aduna zilnic multimi insemnate de credinciosi.
Parasim Manastirea Prislop si urmam drumul spre Hateg, ispititor prin minunatele privelisti ce prefateaza bogata tara de la poale de Retezat. Calea continua de-a lungul DN66, inspre Valea Jiului, urmatorul municipiu important de pe harta noastra fiind Petrosani, aflat la o distanta de circa 60 km de Hateg. Sa nu uitam, insa, ca ne aflam in tinutul virslilor de Salas, preparati dupa reteta straveche din carne de capra si de oaie, astazi brand hunedoarean. Se impune, asadar, un binemeritat alt popas, de data aceasta indestulator si pe sufletul calatorilor gurmanzi.
Defileul Jiului
Imediat ce iesim din municipiul Petrosani, incepe drumul de-a lungul uneia dintre cele mai spectaculoase sosele autohtone – Defileul Jiului. Acesta traverseaza Parcul National cu acelasi nume si este marginit de Muntii Parang si Valcan pana in dreptul localitatii Bumbesti din judetul Gorj. Apele repezi ale Jiului isi impletesc calea cu soseaua sinuoasa si calea ferata ce strapunge muntii prin zeci de tuneluri. Manastirea de calugari Lainici, cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, isi poarta veacurile pe mai departe in inima acestui decor salbatic al naturii si ne asteapta popasul in margine de drum, pentru a ne odihni ochii contempland splendoarea privelistilor, trupul cu aerul racoros de munte si sufletul in casa Domnului.
La nici jumatate de km de manastire se afla Popasul Turistic Lainici, complex ce insumeaza hotel, resturant, gradina de vara, parc si terenuri de campare. Totodata, in apropierea acestui popas se afla monumentul generalului Ion Dragalina, erou al luptelor din Valea Jiului in primul razboi mondial.
La iesirea din Defileul Jiului si la o distanta de 14 km de Targu Jiu se afla Manastirea Visina, cu obste de calugari, purtand hramul Sfanta Treime. Ruinele stravechii constructii monahale vorbesc despre inceputurile monahismului autohton, ctitoria sa fiind ancorata in cea de-a doua jumatate a secolului XIV. Totodata, castrele romane de la Bumbesti Jiu, trei la numar, alaturi de ateliere si asezarile civile, vechi de aproape 2000 de ani, merita popasul nostru, aici fiind descoperit un tezaur alcatuit din 92 de monede de argint, reprezentate cu imagini ale imparatilor romani. Cu toate ca sapaturile arheologilor au scos prea putin la suprafata din comoara trecutului, vestigiile romanilor, popasul din Bumbesti Jiu evoca file importante din istoria primelor secole de dupa Hristos.
Ansamblul sculptural Constantin Brancusi
Iata-ne in Targu Jiu, orasul lui Brancusi. Urmam indicatoarele spre a ajunge in parcul ce gazduieste ansamblul sculptural “Calea sufletelor eroilor”, inaugurat de marele artist in 27 octombrie 1978, in memoria soldatilor cazuti pe campul de lupta in primul razboi mondial. Primul monument, Masa Tacerii, cuprinde o masa rotunda din piatra, inconjurata de 12 scaune in forma de clepsidra; cel de-al doilea – Poarta Sarutului, inalt de 5 metri, ai carui piloni inalti au sculptati “ochii cuplului”, a vazut poate mai multe saruturi cati toti ofiterii starii civile laolalta; al treilea monument – Coloana Infinitului – “axis mundi”, celebru in intreaga lume, are o inaltime de 29 de metri si initial artistul a dorit sa o ridice in Central Park din New York. Nu in ultimul rand, aleea celor 15 scaune din piatra indeamna la meditatie si contemplare, iar Calea Eroilor semnifica drumul spre jertfa suprema. Ansamblul este construit pe axa Bulevardului Eroilor, orientata de la vest la est si lunga de 1275 m. O capodopera a unuia dintre cei mai mari artisti ai secolului XX, o destinatie de capatai ce-si merita, cu prisosinta, incantarea popasului.
Cheile Oltetului si Pestera Polovragi
La granita dintre judetele Valcea si Gorj, respectiv la 50 km distanta de Targu Jiu, se afla localitatea Polovragi, intr-un decor mirific marginit de Muntii Parang si Capatanii, parte din Oltenia de sub Munte. Dupa circa 200 de metri de-a lungul cheilor sapate de Oltet si la o altitudine de 670 m, in Muntii Capatanii, se afunda una dintre cele mai lungi pesteri din Romania, de aproximativ 10 km. Se spune ca in anul 1821 aici s-ar fi ascuns Iancu Jianu, ca cealalta iesire a pesterii s-ar afla tocmai in Transilvania si ca aici ar fi locuit Zamolxe, zeul dacilor. Cert este ca, de-a lungul veacurilor, aici si-au aflat adapost daci, vraci, localnici, calugari, inscriptii ale acestora dainuind si astazi in stanca pesterii. Pestera lui Pahomie din Polovragi poate fi vizitata pe o lungime de circa 800 metri, traseu partial iluminat. Totodata, Cheile Oltetului incanta calatorul prin spectacolul carstic desfasurat pe o scena de circa 150 de hectare, insumand o arie protejata de interes national.
Horezu
Pornim din nou la drum de-a lungul DN67 si, in cateva zeci de minute, ajungem in Horezu, important centru de artizanat popular, unde olaritul, picturile religioase, tesaturile cu specific romanesc sunt la ele acasa. In fiecare prima duminica a lunii iunie, Horezu gazduieste cunoscutul targ de “oale” – Cocosul de Horezu, prilej cu care turistii pot admira si cumpara celebrele vase de ceramica faurite in aceste locuri. Manastirea Horezu, alt punct important de atractie turistica din localitate, este cel mai de seama asezamant monahal construit de Constantin Brancoveanu si in incinta sa functioneaza un bogat muzeu, ce alatura piese de arta medievala, tesaturi si carti, documente stravechi, bunuri culturale apartinand tezaurului patrimoniului cultural national. Unii specialisti o considera cea mai frumoasa manastire din intreaga Romanie, iar in anul 2005 insusi Printul Charles al Marii Britanii a fost cazat intr-una dintre chiliile sfantului lacas.
Muzeul Trovantilor
La nici un sfert de ora distanta de Horezu, oprim din nou, de data aceasta in comuna Costesti, pentru a vedea cu ochii nostri misterioasele sculpturi de piatra create de Mama Natura, denumite trovanti sau “pietre vii”, delimitate astazi in aria Muzeului Trovantilor. Pietre care ating si marimea unui om, alaturate altora mai mici, cu forme bizare, suscita si astazi interesul geologilor si imaginatia celor care le privesc. Unii sunt de parere ca aceste pietre ar avea peste 6 milioane de ani vechime, iar localnicii afirma ca acestea realmente cresc, dupa ploile abundente aparand noi trovanti pe nisipul umed, iar cele deja aflate la suprafata s-ar mari. Cert este ca fenomenul trovantilor fascineaza intreaga lume, pietre asemanatoare din Antartica, Groenlanda, China sau SUA starnind admiratie si curiozitati in randul specialistilor din intreaga lume. Merita popasul nostru, nu?
Baile si Manastirea Govora
In drumul nostru spre Ramnicu Valcea, parasim in dreptul localitatii Pietrari DN67, virand la dreapta pe DJ649, spre Baile Govora. Pe langa beneficiile apelor minerale si ale namolului terapeutic din statiune, ideale pentru odihna si tratament, oferta bogata de cazare si cadrul natural de rara frumusete, aici se afla una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca – Manastirea Govora. Arhitectura medievala aparte, ctitorita sub domnia lui Vlad Dracul. Este o manastire de maici cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, iar biserica sa abunda in picturi in stil brancovenesc, realizate la inceputul secolului XVIII. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul dateaza insa din 1530, manastirea fiind considerata un lacas aparte al culturii romanesti, unde s-a tiparit “Psaltirea” si “Pravila de la Govora”, prima carte de lege in limba romana, cu ajutorul tiparnitei daruita de Sfantul Petru Movila de la Kiev.
Din Govora pana in municipiul Ramnicu Valcea mai avem de parcurs o jumatate de ora, respectiv aproximativ 25 de km. Si iata-ne ajunsi din nou pe drumul ce leaga Ramnicu Valcea de Pitesti, parcurs in articolul precedent.
Dupa cum e lesne de vazut, drumul nostru nu duce lipsa de destinatii turistice. La bordul unei masini, alaturi de cei dragi, inarmati cu bucuria si curiozitatea de a cunoaste noi locuri, experienta unui astfel de drum se transforma intr-o calatorie memorabila, intr-o minivacanta bogata. Iar pentru cei care nu dispun de propriul lor autoturism, avem noi solutia.
Echipa Autonom va sta oricand la dispozitie pentru a va inchiria masina pe care v-o doriti pentru a porni intr-o calatorie uluitoare, in inima tarii. Va asteptam la oricare dintre cele 37 de agentii Autonom din 24 de orase de pe teritoriul tarii noastre. Parcul nostru insumeaza peste 1800 de autoturisme noi, astfel incat sa puteti alege masina pe care v-o doriti si sa calatoriti in voie. Mai mult, o puteti returna la oricare alt sediu Autonom din tara, in functie de necesitatile, proximitatea si preferintele voastre. De asemenea, puteti opta pentru varianta online de rezervare a unui autoturism, completand acest formular simplu.
Este pur si simplu uluitor pe langa cate locuri de seama trecem in viteza atunci cand purcedem dinpre capitala inspre inima tarii si cate am putea vizita planificandu-ne o calatorie cu popasuri turistice acolo unde istoria si natura au adunat, in timp, valori. Desi poate parea obositor un astfel de drum cu opriri dese, daca ne alocam chiar si un weekend unui astfel de ocol prin tara, vom cunoaste atatea si atatea locuri frumoase, orase, manastiri, defileuri, chei sau statiuni, pana ce oboseala si truda calatorului se vor topi intr-un dulce noian de amintiri ce-l va ispiti, pe mai departe, la alte minunate calatorii. Avem o tara atat de frumoasa si bogata dincolo de aglomeratiile urbane, de traficul capitalei, de stirile TV sau de monitor. Romania ne cheama la aventura cu fiecare drum si in fata fiecarei comori ce ne-o ofera trebuie doar sa franam, sa oprim, sa pasim spre valoare si sa deschidem bine ochii. Multi romani viseaza sa viziteze tari straine, cand n-au citit decat prefata propriei lor tari. “Calatoria este propria ei rasplata”, spune un proverb chinezesc. Sa adunam, asadar, recompensele ce ni se cuvin, dragi calatori autonomi.
Pana la urmatoarea destinatie, s-aveti parte de calatorii frumoase si memorabile!
